Numărul 11 al revistei „Vitralii. Lumini şi umbre. Revista Veteranilor din Serviciile Române de Informaţii” (an III, 2012) este consacrat mai bine de jumătate CNSAS, considerat o instituţie în afara vremii noastre.
Iată doar câteva titluri de articole:
Interesant este punctul de vedere al studentei Ştefani, care îşi pune o întrebare legitimă: „Oare cine va răspunde pentru abuzurile comise împotriva ofiţerilor şi colaboratorilor lor cărora li s-a garantat, cândva, prin lege, păstrarea anonimatului? Mai pot avea, oare, actualii ofiţeri sau colaboratori siguranţa că, într-un viitor apropiat sau mai îndepărtat, nu vor avea ei aceeaşi soartă?”.
Căci, adăugăm noi, cu ce măsură dai, cu aceea primeşti.
Sursa: Cotidianul Crainou
***
Lansarea revistei la Drobeta Turnu Severin:
Despre aparitia acestui numar in presa
Sursa: Gazeta de Nord-Vest
MESAGERUL - Cotidian independent din Bistrita Nasaud:
A apărut al 11-lea număr al Revistei „Viralii – Lumini şi Umbre”, editată trimestrial de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din Serviciul Român de Informaţii, una din puţinele publicaţii „cu greutate”, care este şi la îndemâna publicului larg de anul trecut, de când se difuzează şi la chioşcurile de ziare. Acest număr scoate în prim plan problemele şi problematica CNSAS, „o instituţie în afara vremii noastre”, în materiale semnate de gl. bg. (r) Vasile Mălureanu, prof. univ. dr. Cristian Troncotă, Mihai Montanu, Paul Carpen, col. (r.) Liviu Găitan şi chiar de o cititoare, Evelyne-Gabriella Ştefani, o tânără care are exact vârsta SRI, studentă în anul III la Business Administration.
„Într-o Românie împovărată de multe probleme şi nevoi, lipsită de o strategie a dezvoltării economico-sociale şi marcată de o criză morală acută, singurul domeniu care «duduie» este cel al «deconspirării» Securităţii, respectiv a «lucrătorilor» şi a «colaboratorilor» serviciului naţional de informaţii de securitate din perioada comunistă”, deschide gl. bg. (r) Vasile Mălureanu capitolul CNSAS cu articolul „Procesul «deconspirării» Securităţii, profund marcat de abuzuri şi vendetă”.
Col. (r.) Liviu Găitan dezvoltă tema în articolul „Impactul deconspirării foştilor colaboratori asupra activităţii serviciilor speciale”, atenţionând asupra consecinţelor „mizeriei stârnite de această bălăcăreală naţională”, care nu este o simplă pagubă colaterală. „Cel mai grav prejudiciu, pe termen lung, este adus siguranţei naţionale, prin distrugerea conceptului de reţea informativă, arma de bază a instituţiilor informativ-contrainformative din toată lumea, arma de bază a instituţiilor cu atribuţii în apărarea valorilor fundamentale ale poporului şi statului român: integritatea teritorială, unitatea statală, funcţionarea normală a instituţiilor democratice, cultura, tradiţiile, limba”, scrie col. (r.) Liviu Găitan, completat de Paul Carpen, în materialul intitulat „Un instrument al urii”, cu observaţia retorică: „Dacă cei peste 200 de angajaţi ai CNSAS răscolesc arhivele Securităţii, căutând dovezi care să susţină o idee care nu are susţinere şi pluteşte în bătaia vântului, de ce nu ar putea fi creat un Consiliu, la fel de „naţional”, care să analizeze şi arhivele Justiţiei pentru a căuta acolo acte de acuzare întocmite aiurea, pentru a căuta acolo sentinţe date aiurea? Mai mult ca sigur că vor găsi asemenea acte cu duiumul”.
Pe lângă problemele CNSAS, în acest al 11-lea număr al revistei „Vitralii” se reflectă şi o faţetă „Istoria altfel”, despre „revoluţii” şi „revoluţionari”, despre „22 decembrie 1989: ziua în care apa a urcat dealul”, dar şi „Secvenţe din actualitate”, cu „Un fapt de viaţă” şi cu un material semnat de ambasadorul Constantin Gîrbea - „De la funcţia de preşedinte al CNSAS-ului german la cea de preşedinte al ţării”. Un număr 11 al „Vitraliilor” care nu va ţine revista prea mult la chioşcuri.
Alte articole din presă despre acest număr:
