Ce misiune au avut cei 30.000 de ”turişti-neturişti”?
În alocuţiunea sa, prof. univ. dr. Cristian Troncotă a ţinut să facă câteva consideraţii personale referitoare la momentul decembrie 1989. Opinia lui Troncotă nu este una singulară, ea se adaugă altor asemenea opinii care susţin că de fapt, în decembrie 1989, în România a avut loc o lovitură de stat, susţinută cu ajutor străin şi care s-a suprapus peste o mişcare populară cu caracter social-politic. ”S-a spus aici că în decembrie 1989 – a precizat Troncotă – a fost revoluţie, s-a spus că a fost lovitură de stat… Eu aş mai adăuga ceva. A fost şi invazie, pentru că autorităţile statului român de atunci, este vorba despre noile autorităţi, cele de după căderea lui Ceauşescu, au recunoscut în sfârşit, prin glasul autorizat al primului-ministru de atunci, dl. Petre Roman, că în aprilie 1990 a fost informat de dl. general Mihai Caraman care la vremea aceea fusese proaspăt numit şef al Serviciului de Informaţii Externe, că în România există o problemă care se agravează şi trebuie foarte rapid rezolvată pentru că altfel se vor produce nenorociri.” Troncotă a mai adăugat că ”Este vorba despre cei 30.000 de turişti – am proprietatea termenilor – deci 30.000 de turişti sovietici care rămăseseră în ţară, şi încă nu se retrăseseră în aprilie 1990 (care intraseră în România în decembrie 1989 – n.a.)). Dl. Petre Roman era însoţit şi de dl. Sergiu Nicolaescu care l-a corectat pe primul-ministru spunându-i că din aceştia doar jumătate erau turişti (…) Abia în octombrie 1990 Gorbaciov a dat dispoziţii ca aceşti turişti-neturişti să fie retraşi din România…”
Cadrele de conducere erau de altă etnie
”Vom promova în această revistă adevărul şi despre instituţia securităţii cu luminile şi umbrele ei. În anii 50, această instituţie a securităţii a fost în umbră pentru că nu a avut nimic românesc. Trebuie spus că în această instituţie cadrele de conducere erau de altă origine etnică. După 1964 situaţia a devenit alta. Vom milita în cuprinsul revistei Vitralii-lumini şi umbre şi pentru o altă idee şi anume, aceea că Serviciile de Informaţii NU POT FI EFICIENTE FARA SPRIJINUL POPULAR. Uitaţi-vă în acest sens la americani (…)” mai spune prof. univ. dr. Cristian Troncotă.
Din sumarul revistei Vitralii
Revista ”Vitralii – lumini şi umbre”, ajunsă la al zecelea număr, este o publicaţie trimestrială editată de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din S.R.I., având un consiliu editorial format din reputate personalităţi, precum Academicianul Dinu C. Giurescu, prof.univ.dr. Gheorghe Buzatu, dr. Alex Mihai Stoenescu, prof.univ.dr. Cristian Troncotă (redactor şef), prof. univ.dr. Corvin Lupu şi, nu în ultimul rând, col. (r.) Filip Teodorescu din partea ACMRR din S.R.I. Numărul din martie 2012, este dedicat evenimentelor din martie 1990, de la Târgu-Mureş şi prezintă puncte de vedere deosebit de interesante şi incitante. Reţin atenţia în acest sens, articolele: ”Despre evenimentele de la Târgu-Mureş”, un interviu acordat de Filip Teodorescu jurnalistului Paul Carpen, ”Preliminarii la evenimentele de la Târgu-Mureş”, articol semnat de prof.univ.dr. Corvin Lupu sau ”Un punct de vedere privind evenimentele de la Târgu-Mureş”, semnat de col. S.R.I. (r.) Ioan Grama. Nu mai puţin interesante sunt articolele: ”Declaraţia de la Budapesta”, articol semnat de colegiul de redacţie, ”Propagandă pentru România sau împotriva ei?”, articol semnat de ambasador C. Gârbea sau ”Detalii privind debarcarea generalului Militaru”, semnat de gl.bg. (r.) Vasile Malureanu.
Consilierii străini… de ieri sau de azi
În deschiderea alocuţiunii sale, prof. univ. dr. Corvin Lupu s-a dovedit a fi deosebit de critic faţă de modul cum au fost interpretate evenimentele din decembrie 1989, interpretări pe care el le-a numit ”manipulări”. Referindu-se la revista lansată, Lupu a menţionat: ”Eu sunt membru în consiliul editorial al revistei doar de la al doilea număr, dar încă de la apariţia primului număr, am avut dintr-o dată sentimentul că nu mai sunt singur în demersurile mele. Spun asta pentru că timp de 20 de ani am trăit cu senzaţia că prea puţine voci spun adevărul în ţara aceasta. Prea multă manipulare, prea multă politizare, o politizare direcţionată în conformitate cu voinţa consilierilor străini…” Nuanţând problema consilierilor străini, profesorul Lupu a mai declarat: ”Şi azi avem consilieri străini, doar că nu vin din aceeaşi zonă din care veneau cei din prin anii 50 şi la care s-a referit domnul Troncotă în cuvântul său. În anul 1990, după evenimentele din decembrie 1989 uimit şi şocat de manipularea absolut colosală care se practica şi de denaturarea totală a evenimentelor, atât la nivel naţional, cât şi a celor petrecute la Sibiu…”
Intenţii de rapt teritorial din partea unor vecini
Totodată, în alocuţiunea sa profesorul Lupu a făcut mai multe comentarii referitoare la situaţia dezastruoasă în care se află România, comparativ cu alte state, dând exemplu în acest sens statul polonez. ”Polonia şi-a păstrat pârghiile statului în mână, a declarat profesorul Lupu. Din această cauză, Polonia a ieşit prima din criză. Polonia a refuzat, cu toată presiunea venită şi de la Bruxelles şi de la Berlin şi de la Washington, să-şi privatizeze băncile statului. A spus NU, băncile sunt ale noastre, dumneavoastră dacă vreţi bănci în Polonia, aveţi dreptul să deschideţi sucursale, noi vă ajutăm, vă dăm clădiri, terenuri (…) Un alt exemplu. Polonia nu şi-a privatizat sectorul energetic…” Gl. bg. SRI (r.) Vasile Mălureanu, cel care i-a urmat la cuvânt prof. univ. dr. Corvin Lupu, a arătat provocările cărora a trebuit să le facă faţă statul român în 1989 şi imediat după acel moment. ”În anii 90, nu mult a lipsit ca şi pe teritoriul României să existe reacţii de tip kosovar, a precizat Mălureanu. La rândul lor cercurile panslaviste ruse (…) au urmărit un nou rapt teritorial prin lansarea provocării numită Moldova Mare, care viza şi mai vizează încă reconstituirea Moldovei lui Ştefan cel Mare (…) Şi revizioniştii ucrainieni au încercat să lanseze diversiunea Bucovina Mare, în timp ce radicalii sârbi năzuiau la refacerea Banatului istoric în afara teritoriului României…Mai fac precizarea că am reuşit să dejucăm două acţiuni importante ale unor servicii de informaţii străine care au dus la salvarea de la a fi scoase din ţară a două arhive importante…”
Cui şi ce s-a promis la Budapesta, în vara anului 1989
Cel mai aşteptat să ia cuvântul a fost, desigur, col (r.) Filip Teodorescu. Referitor la evenimentele din martie 1990, de la Târgu-Mureş, opiniile acestuia au fost deosebit de tranşante. ”Opinia mea, a declarat Teodorescu, este că în martie 90, a fost o continuare a diversiunii care a început chiar înainte de 1989 împotriva României, şi nu numai a României, dar noi am fost ultimii şi atunci toate forţele s-au concentrat pe noi. Nu s-a realizat atunci ceea ce a dorit Ungaria, ţară vecină…” Un alt subiect abordat de col (r.) Filip Teodorescu, a fost cel al Conferinţei de la Budapesta din vara anului 1989. ”La Conferinţa de la Budapesta din vara anului 1989, a declarat Filip Teodorescu, s-a discutat şi s-a hotărât să se acţioneze pentru desprinderea acestei părţi din teritoriul României. Din nefericire pentru noi, au achiesat la această acţiune români din diaspora, chiar şi Majestatea Sa Mihai I, căruia i s-a promis că dacă susţine acest proiect va ajunge Regele României pe partea care mai rămâne din teritoriu…” Referitor la evenimentele din decembrie 1989, col. (r.) Teodorescu a mai precizat: ”Ceea ce s-a întâmplat atunci, nu este rodul acţiunii grupului care a preluat puterea în România, este rezultatul acţiunilor conjugate ale Marilor Puteri şi ale celorlalte ţări satelite, fie ale ruşilor, fie ale americanilor…” În ceea ce priveşte unele atitudini ale autorităţilor române de dinainte de 1989 sau de după acel moment, col. Teodorescu a fost deosebit de plastic în exprimare. ”I-am pupat undeva pe ruşi, a declarat Teodorescu, acuma-i pupăm pe americani. Eu ştiu, mâine, trecem poate iar şi-i pupăm pe ceilalţi. Să încercăm să nu mai pupăm pe nimeni. Să stăm pe picioarele noastre, cu capul sus, că nu greşim…”
sursa: ziaristi online (N.Balint)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu